joi, 29 aprilie 2010

Zambiti, va rog :)

ma trezesc deseori investindu-ma cu elan si ardoare in misiuni imposibile. demne de ghilgames scamatoriile,pledoariile, analizele si sintezele, cascadoriile pe care le fac in epopeea ”salvarii” unui semen. profund autentic, portofoliu variat - de la traditionalul umar de colectat tristeti, la partener de asigurat spatele in cazul agatzamentelor nefericite, la activarea retelei sociale in scopuri matrimoniale, hr-iste sau in functie de cerere, la oxigen contra scufundarilor in disperare, la servicii de hostel & catering, la programe nestructurate de crestere a tolerantei la frustrare, la vorbe ticluite pentru alungarea vinovatziilor inchipuite, la discursuri dantelate pentru o oglindire mai prietenoasa a propriei pesoane sau a viitorului.... si in botanismul meu onest ma hranesc nespus din orice urma de zambet sau  gest de schimbare a dispozitiei pe care preaiubitul meu interlocutor il schiteaza .... probabil deseori din simpatie fata de stradaniile mele.
ma trezesc insa la cate o strafulgerare de luciditate cand imi amintesc ca fiecare e responsabil sa-si traiasca propria epopee si sa se salveze singur....si se fixeaza un mare semn de intrebare cand ma paleste ideea ca s-ar putea ca toata aceasta vanzoleala mesianica sa fie de fapt slalomul pe care-l fac amanandu-mi propriile confruntari :)