Culmea tolerantzei

Am mai gasit azi un dram de intelepciune. Despre acea minunata tarie de a lasa intamplarile sa curga peste tine ca suvoaiele de apa - uneori tumultoase, alteori line - fara sa te agatzi de stanci, alge sau sa-ti infigi ferm picioarele in nisip incercand sa intelegi sau sa te explici pe tine sau pe ceilalti. Fara sa pui "pietre de aducere aminte" , sisifice in esenta - care oricum vor fi spulberate sau subversiv erodate...